Devenire si Definire

Intodeuna m-am considerat un bun privitor. Desi nu reusesc sa ma integrez in anumite lumi, imi place sa le privesc, sa le observ diferentele, sa incerc sa inteleg, apoi sa le transform in experiente personale, si la fel ca la o piesa de teatru, sa plec cu o alta perspectiva. Atunci cand e cazul, bineinteles.

Asa ca aseara am fost la un concert rock, intr-un club din Bucuresti, ocazie cu care mi-am aprofundat si mai bine statutul de observator. Mi-a placut senzatia pe care muzica mi-a provoca in stomac, chiar daca nu puteam deosebi melodiile sau stilul celor doua formatii...oricum ce mai conta, cand eu deja simteam muzica!
In rest adolescenti, cu stil vestimentar aflat la granita dintre "new fashion", "old fashion" si "junk fashion", ce aprofundau daruiti rimurile rock-ului, lasand sa iasa la iveala o "suferita dorita", in perioada lor de inceput de adolescenta, cu scopul de a putea defini propriul "ego" sau mai bine zis cuvantul "cool" sau "deep"... moment in care am ajuns la concluzia ca acest cuvant este unul atat de relativ pentru noi toti : pentru tinerii cu stilul in devenire sau definire, pentru barbatul ce privea nemiscat in pantaloni de piele si palarie de cawboy, pentru fetele care se imbratisau ostentativ in ritmuri de rock, pentru cuplul care se saruta, excitati probabil de aceeasi melodie, pentru fata care facea poze...Si totusi, peste toatea astea, o atmosfera lipsita de frustrari.
Si cum toti aveau nevoie de un model, ii admir pe baietii care cantau, pentru ca stiau ce faceau si pentru ca ii ajuta pe tinerii de mai devreme sa poata aluneca spre o stare de extaz si nepasare si poate un inceput de agonie.
Eu inca nu reuseam....

Totusi, lumea plina de simboluri, de extaz, de rebeliune si independenta, se indrepta alert, pe aceleasi ritmuri de rock, spre sticle de bere, alcool, mult fum, si spre o stare din ce in ce mai ciudata care ma face sa constat subit ca eu sunt singura persoana care nu are nici o treaba cu tot ce se intampla in jurul ei. Deci am trecut fara sa-mi dau seama de la statutul meu de observator profund la unul absent.

Omenii de acolo, sticlele de alcool, fumul, vibratiile muzicii, cei rebeli si independenti, cei cu stiluri in devenire si definire, un efort de intelegere, nepsare, absenta mea si in final concluzionez: what the fuck!

Sursa foto: deviantart.com