sâmbătă, 12 decembrie 2009

Ceva lipseste

Se pare a nins azi. Jumatatea lunii decembrie, si ceva lipseste.

Orasul luminat, magazinele decorate, ferestrele impodobite cu luminite festive.

Dar totusi...ceva lipseste!

Secunda in care uiti sau momentul acela care delimiteaza un sfarsit de un inceput.Un alt an sau aproape 365 de zile, in care am incercat, am sperat, am crezut, am inchis ochii si am luat-o de la capat. Franturi de amintiri, tampenii si chestii, drumuri care devin tot mai lungi, lucruri facute intotdeauna in graba, cateva zambete, prea multe promisiuni, cafeaua, usile care uneori nu se deschid, ferestrele inchise, regretele, ziua de maine, frigul, metroul cu starea repetitiva de pe peron, salutul cordial si relatii de complezenta, telefonul, mailurile,efortul si incercarile. Zambetul ala de sfarsit si acele ferestre. Ramase inchise.

Decembrie cu zapada, gerul, Mosul, luminitele, mirosul de portocale, scartaitul zapezii sub picioare, cozonacii si masa de craciun.
Asteptam sa ninga. Jumatatea lunii decembrie, si ceva parca totusi lipseste.

Stiu. Acele momente care delimiteaza un sfarsit de un alt inceput. Acele secunde in care inevitabil ierti, uiti si speri. Veneau deobicei odata cu zapada si cu Mos Craciun.

Dar se pare ca a nins azi.