Ritm alert. Realitate obiectiva. Responsabilitati. Modele in viata. Ambitii. Eforturi. Si toate intr-o singura directie, cea a implinirii profesionale, si a oamenilor invincibili si importanti pe care ii admiram zi de zi.
Cafea bauta in graba, telefoane care suna mereu, relatii superficiale si de complezenta, monotonia fiecarei zi, in care difera doar stresul, gasca de birou sau o ferma de lighionae. Tot aia. Admiratia tinerilor entuziasti care, in necunostiinta de cauza, te vor lua drept model in viata, si isi vor dori sa fie in pielea ta.
Secrete "profesionale", standarde, tipare, agitatie, cafele amare si negre in fata calculatorului, sute de rapoarte, hartii, zeci de dosare, dead-line-uri , to-do-list, comezi, termene, facturi, sedinte...toate combinate cu fum de tigare si spatii prea stramte si prea impersonale.
Oboseala fizica si psihica, efortul de a parea amabil, efortul de a comunica, efortul de a ne aminti sa dam un telefon iubitei, mamei, prietenului, fratelui... zeci de post-it-uri pe care sunt notate exact aceleasi lucruri, efortul de a fi gata la timp si efortul de a fi excesiv de supus cu mai marii
companiei...pentru ca....stim deja... cei mai lingusitori vor fi cei dintai..conform legilor nescrise ale firmei.
Ani pierduti in fractiune de secunda, zile cu soare in care noi plecam la job inainte de rasarit si ajungem inapoi acasa dupa apus, week-end-uri in care nu are rost sa ne gandim la prieteni sau familie..pt ca, oricum, suntem foarte in urma cu somnul, si trebuie sa fim fresh pentru ziua de luni.
Si dupa cateva zeci de ani...gasim triumfatori cheia succesului pe care o transmitem si generatiilor viitoare: Multa munca pentru a reusi in viata!!!
Dar....
Cum ramane cu zilele cu soare, cu plimbarile in parc, cu mersul pe bicicleta, cu excursiile la munte, cu zilele pe plaja si noptile albe din vara. Cum ramane cu zambetul oferit necunoscutiilor de pe strada asa fara motiv, pentru ca pur si simplu esti fericit, cum ramane cu prietenii, cu familia, cu timpul pentru a iubi, a suferi sau pentru a trai?
Cum ramne cu noi?
partea a doua o faci in timpul liber(daca il ai :P)
RăspundețiȘtergerecat despre succes am dubii ca daca bei cafea neagra(pe care daca esti neindemanatic ca si mine o rastorni pe tastatura calculatorului),daca stai in fum(poti ajunge sa ai ticuri verbale cum ar fii dresul vocii cand vrei sa spui ceva sau ragusala sau tusitul enervant) daca stai in spatii mici(si suferi de claustrofobie) sau esti lingusitor fata de sefi vei avea succes...daca iti faci bine treaba in locul potrivit si la momentul oportun vei avea cu siguranta succes
Cum ramane cu timpul pentru a iubi, cu plimbarile in parc,cu noi? Raspunsul e simplu. Ne risipim timpul si uitam sa traim pentru placerile simple ale vietii pe care ne-a daruit-o Dumnezeu si nu ne dam seama ca viata trece pe langa noi, bieti risipitori de clipe, ce suntem.Sa nu uitam ca SUCCESUL trece si el, mai devreme sau mai tarziu, sau chiar nu vine niciodata si atunci?
RăspundețiȘtergere