Valori, Traditii& Stuff

Imi doresc sa vina o vreme cand Ieprurasul sa ramana Iepuras, nu un musafir nepoftit care ne baga de fiecare data in spital de indigestie si alte afectiuni izvorate din calicie, si Mos Craciun sa se rezume la acele bucurii simbolice pentru cei mici, nu sa dea buzna cu frenezie in toate hypermarcheturile, sa goleasca rafturile, sa taie padurile, si sa sacrifice mii de animale in numele traditiei.

Astept cu nerabdare sa trecem o data peste granita urarilor de complezenta, cu ocazia fiecarei sarbatori din an. A devenit un tic pentru societatea noastra sa trimita tuturor mesaje gen " Paste fericit...fie ca lumina ..bla bla bla", si cand zic tuturor, ma refer ca se da o data send la un singur sms, catre toata lista de cunoscuti si necunoscuti. Amin!

A devenit din ce in ce mai greu sa faci o urare din suflet, catre cei apropiati, care sa nu fie copiata din alte surse, si eventual daca nu face- to -face, macar la telefon. Dar nu, e mai usor sa trimitem in graba aceleasi mesaje fara sare si piper, si sa ne numim prieteni.

Pentru ca astazi totul se reduce la ticuri, superficialitate, comoditate, lene si alte valori ale mandrului nostru popor, pe care ne-am obisnuit sa le numim global "Prietenie"
Ma gandesc, care sunt acele lucruri care unesc cu adevarat oamenii, acele lucruri care te fac sa iti pese intr-un final, si indeajuns de mult, incat sa poti bate la usa cuiva si sa ii urezi " Sarbatori cat mai linistite"...?!

Nu am aflat bineinteles....dar inca haladuim in bezna in cautatea valorilor si traditiei! O traditie mai putin malitioasa si mult mai crutatoare, si valorile care te fac sa devi dezinteresat si sa intelegi ca sarbatorile se adreseaza de fapt sufletului!


sursa foto: deviantart.com

Calatoria in timp si spatiu

V-ati surprins vreodata ascultandu-va partenerul de discutie, angrenat intr-o povestire sau intr-o explicatia lunga..iar vorbele lui efectiv nu reusesc sa ajunga pana la voi, si apoi, intr-un final zambiti lung, pentru ca nici macar un singur cuvant nu ati putut auzi, dar incheiati apoteotic find de acord cu interlocutorul?

E ca si cum am face o calatorie in timp, in trecut sau viitor. Ne amintimn detalii, lucruri insignifiante de mult uitate, sau lucruri placute, facem planuri, sau asemeni unui film, o buna parte din viata ne trece prin fata ochilor...cu viteza luminii!
Si tot cu viteza lumnii trecem peste granitele plictisitoare ale lumnii de langa noi, peste vorbele colegului, peste dead-line-urile sefului, peste strategiile care tocmai se stabilesc in sedinta, lasand la o parte toate obligatiile, si evadand intr-un loc unde sunetm doar noi inasine, cu toate amintirile si visele noastre, cu bucurii si fara nici o grija. Bineinteles ca la finalul sedintei vom afisa acelasi zambet lung si ironic...fiind bineinteles de acord cu cel care tocmai si-a incheiat speech-ul.

Cursurile, sedintele, asteptatul metroului, plimbatul prin parc, sau chiar iesitul la o cafea pot fi metode de teleportare...obligatoriu trebuie sa te ajute cineva...si in sensul asta tin sa le multumesc tuturor celor care de-a lungul vietii mele de 25 de ani, au facut posibila de atatea ori pentru mine, calatoria in timp si spatiu!





sursa foto: deviantart.com