Padure, padure nebuna....

O vara intreaga m-a tinut padurea
Cu fata in iarba si cu gandul aiurea
Iar acum in toamna, la plecare
Se tanguie ca ma rup din inima ei si o doare...

Padure, padure nebuna
In fiecare noapte cu luna
Voi rataci fara tinta agale
Ca o frunza manata de vant pe potecile tale

In fiecare nopate de iarna
Umbra mea alba, va veni sa se astearna
Ca o ursoaica cu puii ucisi
La umbra stejarilor pradati de frunzisi

Padure, padure nebuna
In fiecare noapte cu luna
Voi rataci fara tinta agale
Ca o frunza manata de vant, pe potecile tale

In fiecare dimineata, uneori ca o umbra, alteori ca o ceata
Ca o negura, sau ca o bruma
Voi veni, voi veni....
Nu te mai tangui padure nebuna...!

Padure, padure nebuna
In fiecare noapte cu luna
Voi rataci fara tinta agale
Ca o frunza manata de vant, pe potecile tale