luni, 7 septembrie 2009

Despre vise si visuri

Ma gandeam ca ne petrecem viata visand la tot felul de lucruri.

Vise pe care le transforma treptat in dorinte, acele dorinte care in fata realitatii par imposibile. Dar visam in continuare, iar in incercarea de a trece peste imposibilitatea acelor lucruri, incepem sa mintim, sa radem fortat, sa ne sustinem punctul de vedere, apoi sa radem si sa mintim iar, ne place sa ii copiem pe cei ce ii admiram, debordam in argumente si....intr-un final uitam de unde am plecat.

Ne construim usor usor o lume de himere, de care ne agatam cu greutate, ne construiom o imagine apropiata de "perfectiunea altora" spre care tindem si noi, ridicam ziduri intregi de argumente, de zambete fortate, de minciuni, de sperante, si ajungem sa credem ca lumea nou construita e cat se poate de reala.

Dar in spatele acelor ziduri, dincolo de fantasme, aporoape de dorinte, se ascunde si realitatea de care fugim, pe care nu o putem infrunta si de care ne este frica. Ne ingrozeste gandul, ca daca am fi vazuti fara aceste masti si make-up-uri, am putea dezvalui sensibilitatea noastra. Am fi vulnerabili si in acel moment am putea fi atacati si marginalizati. Si atunci stim sigur ca, trebuie sa ne protejam cu orice pret, trebuie sa fim parte din "elita" sau macar din "majoritate".

Asa ca singura solutie este sa renunti sa mai fi tu. Sa ramai in spatele unor ziduri, si a unor trucuri care mascheaza realitatea. Uitam de unde am plecat, uitam de vise si principii, de ceea ce suntem, nu mai avem un scop anume, ci doar dorinta de ramane acolo, asa comod, in spatele unor masti "perfecte". Ne folosim de trucuri, radem, mintim, zambim fortat, ajutam din interes, ii copiem pe altii, spunem doar ceea ce se vrea auzit, si in cele din urma reusim sa ajungem acolo unde totul pare sa fie perfect, iar noi suntem "elita". Tot ce trebuie sa facem e doar sa pastram acea masca, pe care usor usor uitam sa o mai scoatem, chiar si cand e vorba de cei dragi noua.

Ma gandeam, care este acel moment din viata cand incepem sa visam? Sa visam mai limpede si mai real ca niciodata....?

Ma gandeam.... care sunt acele vise din care nu te mai poti trezi?


sursa foto: deviantart.com

5 comentarii:

  1. Iti voi raspunde la ultima intrebare.
    Sunt visele in care tu ai vrea sa ramai...
    O seara frumoasa si o noapte cu frumoase vise iti doresc!

    RăspundețiȘtergere
  2. Si cum ramane cu visele din care ar trebui sa ne trezim intr-un final, pentru a continua sa fim insine..?

    RăspundețiȘtergere
  3. io zic, că acele vise, ar trebui transformate într-un coşmar...pentru a ne trezi la realitate, şi a continua să fim noi înşine!

    RăspundețiȘtergere
  4. Marea provocare este aceea de a ramane tu insati.. Aceasta stare iti va tria prietenii, alaturi de tine ramanad dor cei ce cu adevarat merita admiratia ta; te va ajuta in viata sa iti urmezi Calea.. iar Calea este a ta, ti se potriveste tie si doar pe tine te reprezinta. Ea poate semana cu a altora dar doar atat .. seamana .. nu este identica. Si asta pentru ca, atunci cand te privesti in oglinda, oricate masti ti-ai pune peste zi .. tot in ochi trebuie sa te privesti! Cat despre ultima intrebare ... tine de "management-ul" vietii .. daca iti stabilesti teluri irealizabile .. ele se numesc in prima faza vise(eu le-as spune mai degraba iluzii)iar mai tarziu se numesc deceptii si/sau frustari.. Dauneaza pe toate planurile .. Si ca sa inchei intr-o nota optimista, in opinia mea un om puternic este acela care gaseste resursele sa se ridice dupa ce a ajuns la fundul prapastiei si nu acela care pe varf fiind face tot ce ii sta in puteri pentru a arata unde se afla. Asa ca .. Wake up and Fight! :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Totuşi, avem, uneori, nevoie de măşti - pentru a ne refugia de lume.
    Principalul e să nu uităm cum suntem "cu adevărat" =)

    RăspundețiȘtergere