Lumina aia care dispare treptat in mijlocul zilei, cateva minute de liniste, caldura si racoarea , vantul puternic si senzatia ciudata de agitatie.
Acele lucruri fara sfarisit pe care le repet zilnic de la un timp incoace, criza totala de timp, si... senzatia din ce in ce mai puternica de agitatie.
Un drum fara directie care se intoarce mereu in acelasi loc, blocurile care azi sunt mai gri ca niciodata, vantul si mai puternic, si e pranz si va ploua.
Sunt cateva lucruri care revin obsesiv la fiecare cafea de dimineata, facuta intotdeuna in graba, o data cu senzatia aia enervanta de agitatie.
Si cred ca mi-e dor de o cafea buna, pe autostrada in drum spre mare. Dar azi plua. Si maine probabil....
